Cum prezinti rezultatele dupa evaluarea angajatilor?

Evaluarea profesională a angajatilor: nu contează doar ce spui, ci și cum o spui

Evaluarea profesională este ritualul departamentelor de HR de care tuturor le este frică.

Neuroștiința modernă arată ca fie ele pozitive sau negative, modul în care sunt prezentate rezultatele evaluării poate fi o binecuvântare sau un blestem.

Dacă un șef are o evaluare pozitivă pentru un angajat, dar o prezintă într-un mod eronat, mesajul poate avea un efect negativ.

Asta am aflat în timp ce revedeam o serie de rezultate ale unor studii științifice pentru un seminar online, care m-au determinat să reevaluez conceptul de inteligență emoțională.

Expertul în neuroștiință, Richard Davidson de la Universitatea din Wisconsin, a descoperit că atunci când suntem într-o stare de spirit pozitivă și optimistă, în care simțim că putem face față la orice, când suntem plini de energie și entuziasmați de scopul nostru, creierul intensifică activitatea în partea stângă, în spatele frunții. Aceasta este starea de spirit în care funcționăm la potențial maxim.

Atunci când suntem deprimați, când nu avem energie și când nu suntem motivați, sau suntem stresați, partea dreaptă este mai activă și suntem predispuși la erori.

Evaluarea profesională, menită să ne spună ce este în neregulă cu noi duce la o activitate extrem de intensă în această parte „nefavorabilă” a creierului. Devenim atât de preocupați de vestea proastă (și ideea că asta poate însemna pierderea locului de muncă) încât nu mai avem energia sau puterea de a ne concentra pentru a lucra la potențial maxim.

Chiar și tonul vocii șefului poate declanșa activitatea în una din zonele creierului menționate mai sus. În unul din studii, chiar și cei ce au primit evaluări pozitive, dar transmise pe un ton rece și negativ, au terminat sesiunea simțindu-se deprimați, în ciuda veștilor bune.

Uimitor este că cei ce au primit evaluări negative, dar pe un ton cald și pozitiv, s-au simțit optimiști și energizați.

Bineînțeles că un șef trebuie să ofere feedback angajaților săi cu privire la performanța lor la serviciu. Problema e că mulți nu știu cum să ofere acest feedback. Există două probleme: fie sunt prea critici și se concentrează pe ceea ce nu funcționează fără a menționa și aspectele pozitive, fie subminează un feedback pozitiv cu un ton negativ.

Oricum ar fi, mesajele transmise în cazurile de mai sus activează partea „greșită” a creierului. Feedback-ul inapt al unor manageri ne face face și pe noi inapți.

Vestea proastă: acesta este un fenomen foarte larg răspândit. Vestea și mai proastă: are un impact negativ asupra afacerii. Asta crede Samuel A. Culbert, psiholog la Școala de Management Anderson de la UCLA. El susține că evaluările anuale nu doar creează mai mult stres pentru angajați ci și scad productivitatea și pentru cei ce le primesc și pentru cei ce le dau.

Teoretic, o evaluare transmisă într-un mod constructiv ne îmbunătățește performanța, ghidându-ne. Un astfel de feedback trebuie oferit pe loc, nu luni de zile mai târziu într-un raport formal, și transmis în mod sincer și deschis. Acesta poate fi de forma „Când faci X, nu ne ajută să ajungem la Y, pentru că Z”. X, Y și Z trebuie să fie informații clare și specifice, pe care să se poată acționa.

Dar ce se întâmplă când feedbackul pe moment este dat de un manager nervos și căruia puțin îi pasă de X, Y sau Z? Și managerii își pot pierde cumpătul emoțional.

Apoi mai există și coșmarul evaluărilor profesionale formale. Culbert susține că acestea sunt artificiale, o șaradă menită să justifice promovările sau măririle de salariu. Și chiar și atunci când chiar reflectă performanța la muncă, feedback-ul este superficial și nu include, în general, acel echilibru între ceea ce faci bine și ceea ce necesită îmbunătățire și cum poate fi realizat acest lucru. Culbert sugerează o evaluare profesională sumară, în care șeful îi indică în linii mari angajatului cum acesta își poate îmbunătăți performanța la muncă.

Neuroștiința adaugă un detaliu crucial: chiar și un mesaj pozitiv trebuie transmis pe un ton pozitiv. Adăugați, deci, evaluării o doză generoasă de inteligență emoțională.

Autor: Daniel Goleman – invitat conferinta Extreme Training

[button link=”http://www.daniel-goleman.ro/eq/?rujoiu” type=”big” color=”red” newwindow=”yes”] Conferinta „Leadership-The Power of Emotional Intelligence”, speaker Dr. Daniel Goleman [/button]

One Response

  1. Nu s-ar putea inventa un curs pe aceasta tema si pentru responsabilii evaluarilor nationale din invatamant, de la evaluarile la clasa a VIII-a si Bac si pana la concursurile nationale pe post ale profesorilor si inspectiile speciale la clasa? La cate esecuri fortuite am vazut, fara sa aiba niciun corespondent cu realitatea elevului sau profesorului evaluat, cred ca domnii responsabili cu evaluarile de la minister nu au auzit de inteligenta emotionala…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

cultivarea optimismului

Cultivarea optimismului

Atunci când dai o dată cu un zar probabilitatea de a da 6 este de 16.66%, iar dacă dai de trei ori probabilitatea de a da o dată 6 este de 50%. Prin urmare, optimistul este orientat spre a arunca de trei ori cu zarul.

Read More »
Share
Tweet
Share1