M-a amuzat foarte mult prezentarea unui caz prezentat de Bandler,  a unui tip care se credea Hristos. O sa spun pe scurt in cuvintele mele. Ideea lui bandler e simpla: Inainte de toate incerca sa-l racoredezi la realitate. Bandler s-a dus in spital la bolnavul care se credea Hristos.  Nu i-a spus nimic. Avea o ruleta la el si a inceput sa-l masoare. L-a rugat sa se aseze si sa-si intinda mainile la orizontala, apoi l-a masurat din nou. Bandler a adus si doua scanduri late si mari si le-a asezat jos.  Apoi a inceput sa faca semn cu creta pe cele doua scanduri si pe palemele lui si la picioare. La un moment dat “nebunul” curios l-a intrebat:

- C e faci aici?

- Bandeler: Tu esti Isus Hrisos, iar maine este Vinerea Mare, te pregatesc pentru rastignire!

Nebunul in acel moment a luat-o la sanatoasa, strigand ca nu are nimic, si ca Bandler nebun.

De atunci tipul s-a vindecat si nu s-a mai crezut Hristos.

Mi-a placut teribil aceasta maniera de a racorda la realitate. Astfel ca atunci cand oamenii cad intr-o prapastie si au fel si fel de idei mergi intra in jocul lor. Nu incerca sa-i convingi ca nu au dreptate sau ca sunt nebuni. Intra in jocul lor, joaca dupa regulilor lor si du jocul mai departe. O sa fie nu numai amuzat ci si foare “curativ” pentru persoana in cauza.

Cu aceasta ocazie mi-am adus si aminte de un pricipiu in negociere pe care-l amintesc uneori la cursuri> Punctele slabe ale partenerului caute-le in prelungirea punctelor tari … sau altfel> Punctele slabe nu sunt decat prelungirea celor tari.